Piatra Cetii este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Întregalde.
Rezervația naturală de importanță geologică și peisagistică, are o suprafață de 75 ha, și se află în partea vestică a Munților Trascăului, în hotarul comunelor Întregalde, Galda de Jos și Stremț, în vestul satului Răicani. Aria protejată reprezintă o zonă în a cărei teritoriu sunt întâlnite abrupturi stâncoase (calcare de vârstă jurasică, marne, gresii și conglomerate cretacice); păduri, pajiști și fânețe.
Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului, dinspre est.
A inceput traseul din vale, am parcat intr-o poenita dar taietorii de lemne ne-au gonit asa ca am parcat mai departe langa rau, am inceput urcusul pe ce mai ramasese din frumosul drum pe langa rau care acum era o mlastina de noroi apa si crengi de copaci, taietorii de lemne au distrus totul in calea lor, se gandesc doar la profit si nu exista nimeni in tara asta sa asigure respectarea legilor dar asta e... am urcat cu greu.. eram si cu Bella (catelul) si trebuia sa o car in brate la cat noroi era, pana la un moment dat cand am pus-o jos, nici ea nu avea rabdare sa stea in brate cand era inconjurata de ditamai padurea unde sa alerge .. 3 min mai tarziu era atat de neagra ca no mai puteam lua in brate...
Dar sa trecem mai departe...
Insfarsit scapam de drumul infernal si ajungem sus in poienioita, aici straluceste soarele si adauga parca magie culorilor tomnatice ale frunzelor...
Bella face si ea cateva ture prin iarba si se curata de noroi :) cat de cat
Gasim o bancuta simpatica si ne asezam dar doar de poza ca "tati" e prea grabit pt o pauza :))
Pierdem cararea si trebuie sa urcam prin camp... dar iarnba e atat de mare ca Bella nu poate innainta asa ca o ajut putintel...
Umbra
Foarte frumoasa privelistea... mai ales in decorul multicolor al frunzelor de toamna
aici e putin abrupt urcusul asa ca Bella e asigurata prin ham :P
Triunghi rosu...
Si am ajuns in varf, pacat ca nu e asa clara atmosfera care ne strica pozele si ne i-a din vedere...
Pozele de varf...
Aici ne intalnim cu alte 2 persoane care vin din partea cealalta de la Manastirea Rameti, si coboram impreuna...
Mai multe despre ei am aflat dupa vre-o luna cand Robi a descoperit intamplator blogul Laurei: trageti si voi cu ochiul la: Arta fugii de acasa
La urcare am vazut o casa dar am ocolit-o, considerand ca e nepoliticos sa intrii la oameni in curte neinvitati, dar Laura mai fusese aici asa ca am trecut pe la ei sa luam niste apa, foarte politicosi oamenii, primitori si proprietarii de multi catei, poate prea multi dupa parerea mea, cum m au vazut cu Bella nu au mai plecat de langa noi.... Dar f cumintii cateii si jucausi, chiar frumusei..
Foarte pitoresc loc pt o casa...
Si o pisicuta....
Lasam pe tanti Livia si casa lui nea Petric din deal care se spune ca detinea poenile cu Narcise si ne indreptam iar spre drumul de noroi si nu prea incantati... noroc cu atatea culori minunate care ne fac pt o clipa sa uitam ce ne asteapta si sa pozam si iar sa pozam minunatul peisaj incercand sa luam cu noi cat mai mult din frumusetea acestuia
Acum incepe distractia....... parca la coborare era de 2 ori mai mul;t noroi, era seara si in padure vizibilitatea era redusa, ne am facut noroi din cap pana in picioare....
tot ce ma gandeam era... Stale-ar in gat cina celor care au distrus drumul asta si nu au nici un pic de respect pt natura...
Masina !!!!! Finaly.........
Traseul este usor accesibil si il recomand si celor care nu sunt prea experimentati, sau ca o tura de incalzire in primavara, noi oricum vrem sa revenim aici in Mai sa vedem Poiana cu Narcise... Abia astept !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu