duminică, 30 octombrie 2011

2011.10.29 Piatra Cetii

:star: Piatra Cetii este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic și peisagistic), situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Întregalde.
Rezervația naturală de importanță geologică și peisagistică, are o suprafață de 75 ha, și se află în partea vestică a Munților Trascăului, în hotarul comunelor Întregalde, Galda de Jos și Stremț, în vestul satului Răicani. Aria protejată reprezintă o zonă în a cărei teritoriu sunt întâlnite abrupturi stâncoase (calcare de vârstă jurasică, marne, gresii și conglomerate cretacice); păduri, pajiști și fânețe.
      Masivul Piatra Cetii este unul dintre cele mai impunătoare masive calcaroase din Munţii Trascău aşa după cum se poate vedea şi din Valea Mureşului, dinspre est.

:star: A inceput traseul din vale, am parcat intr-o poenita dar taietorii de lemne ne-au gonit asa ca am parcat mai departe langa rau, am inceput urcusul pe ce mai ramasese din frumosul drum pe langa rau care acum era o mlastina de noroi apa si crengi de copaci, taietorii de lemne au distrus totul in calea lor, se gandesc doar la profit si nu exista nimeni in tara asta sa asigure respectarea legilor dar asta e... am urcat cu greu.. eram si cu Bella (catelul) si trebuia sa o car in brate la cat noroi era, pana la un moment dat cand am pus-o jos, nici ea nu avea rabdare sa stea in brate cand era inconjurata de ditamai padurea unde sa alerge .. 3 min mai tarziu era atat de neagra ca no mai puteam lua in brate...
Dar sa trecem mai departe...
Culori frumoase de toamna...


luni, 17 octombrie 2011

2011.10.16 Cetatea Liteni

Cetatea Liteni ( Cetatea Lita), este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni din județul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara.
Ruinele cetății (unele din cele mai pitorești ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca și la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus și Buru, în apropierea cetății aflându-se și stațiunea Muntele Băișorii.
Atestată documentar din anul 1324 sub numele „Castrum Leta”, cetatea a avut un trecut foarte zbuciumat. În anul 1405 împăratul Zsigmond Luxemburgi (Sigismund de Luxemburg, 1368-1437) a dăruit cetatea orașului Cluj, mai târziu a împărțit moșiile cetății in trei părți: lui Jakcs Janos, lui Vana (un judecător) și lui Laszlo (voievod de Beiuș). După moartea împăratului Sigismund de Luxemburg cetatea a trecut mai întâi în proprietatea lui Losonczi Dezsö, iar mai târziu (după anul 1441) în proprietatea lui Herepei Márk. În anul 1456, Ioan de Hunedoara (Janos Hunyadi) a dăruit cetatea unei verișoare a lui Pongracz Janos (Csolnokosi Klara). După ce familia acesteia s-a stins, cetatea a trecut succesiv în mâinile mai multor proprietari (Perenyi Orsolya, Corvin Janos, Balassa Ferenc, Artanhazi Bornemissza Boldizsar ș.a.). A fost grav avariată ca urmare a exploziei magaziilor de pulbere din subteranele cetății la 12 februarie 1562, în urma unui asediu. În 1569 ruinele și pădurile aferente din vecinătate au fost dăruite lui Geczy Janos care a făcut cetatea din nou locuibilă, descendenții lui locuind aici timp de un secol (până aproximativ în a doua jumătate a secolului al XVII-lea). Numeroase legende se leagă de numele Geczy (numele "Cetatea Geczy" vine din aceasta perioadă). Nu există date precise asupra datei și cauzelor abandonării definitive a cetății, dar este probabil că aceasta s-a petrecut în timpul luptelor Curuților conduși de Francisc Rákóczi al II-lea la începutul secolului al XVIII-lea.

duminică, 2 octombrie 2011

2011.10.1 - 2 Retezat, Vf Retezat, Cetatea Colt, Cetate Alba-Iulia

Vârful Retezat este vârful ce dă numele masivului omonim din Carpații Meridionali, dată fiind vizibilitatea sa de la mare distanță. Are o altitudine de 2482 metri. Accesul pe vârf se poate face fie din șaua Retezat (de regulă) fie de pe culmea Lolaia. Structura plată la vârf dă senzația că ar fi un munte retezat, fapt ce a dat naștere la numeroase legende și basme populare