sâmbătă, 15 decembrie 2012

2012.12.15 De la Rogojel la Vladeasa


Salut,
Week-end-ul acesta am facut o tura pe Vladeasa, unde din cate imi aminteam din alti ani ar trebuii sa gasim multa multa zapada... Asa a si fost... Am parcat langa un magazin si am pornit pe drumul din dreapta spre cabana Vladeasa...
vremea a fost super, dar traseul era neumblat, asa ca noi am facut poteca, lucru destul de greu, am ajuns la cabana unde am baut cate un ceai apoi am mers mai desparte spre varf... Am ajuns aproape sus in platou cand vremea s-a inrautatit, iar dupa o discutie de grup am decis sa ne intoarcem spre cabana, sa bem un vin fiert sau ceai pt sofer :P si sa plecam inapoi spre masina... La intoarcere toata zapada era topita sau in proces de topire, am avut noroc ca am prins asa o vreme frunoasa dimineata pt ca acum nu era prea minunat... totii schiorii care si-au carat echipamentul pana sus nu prea mai au cum sa-l foloseasca... dar lasa ca iarna e abia la inceput...
Am ajuns pe la vre-o 5pm la masina... o tura draguta... pacat insa ca nu am ajuns pe varf... pt a doua oara :)) 
poate a 3-a va fi cu noroc
Sper ca va merg super pregatirile pt Craciun..
Ne mai auzim... v-am pupat!

marți, 13 noiembrie 2012

2012.11.17 Sfinxul, Babele, vf Omu, vf Bucura Dumbrava, Crucea Caraiman

O tură superbă în Munții Bucegi, o vreme neașteptat de călduroasă pentru această perioadă a anului, am prins un apus superb și o mare de nori spectaculoasă.
Am urcat cu telecabina până la cabana Babele unde ne-am cazat, cabanierii din păcate erau exact ca în descrierile de pe bloguri: neprietenoși, neinteresați, neprimitori...etc... nici cabana nu arăta prea grozav...
Am mers la Babele apoi pe vf Omu si pe vf Bucura Dumbrava! Astfel am reușit să trasăm de pe listă încă două vârfuri peste 2500, rămânându-ne doar două pentru anul viitor, Dara și Hârtopul Darei. Am găsit geocutia de la Omu și încă una pe traseu, iar la întoarcere am avut parte de un apus pe cinste...
Munții Piatra Craiului se vedeau superb de pe vârf...
A doua zi am mers la Crucea Eroilor sau Crucea Caraiman, din fericire am ajuns înainte ca prima telecabină să plece de jos așa că, ne-am bucurat doar noi de priveliște și de liniștea din jur... din când în când se mai auzea cate un cațel lătrând sau clopotele unei Bisericuțe, dar de văzut, se vedeau doar norii albi, pufoși care acopereau totul....
A fost o plimbare plăcută, ușoară dar interesantă, alaturi de prieteni. Ne dorim ca pe viitor să cucerim acest varf pornind de jos, fără telecabină, cu cortul în spate... dar va trebuii să așteptăm vara penntru a o face...
Spor în cuceriri și cărări însorite tuturor.

luni, 12 noiembrie 2012

Facebook


Veniți să ne vizitați pe Facebook... suntem noi nouți și vrem să creștem...
Așa aflați mai ușor ce punem la cale, pe unde mergem, ce am mai facut...
Mulțumiri și îmbrațișări

Rucsac de munte
                                     dati clic chiar aici -  


duminică, 11 noiembrie 2012

2012.11.11 Floresti, Tauti, Sf Ion cu bicicletele

Mai nou, suntem mari fani ai bicicletelor... Probabil fiindcă poți face trasee mai lungi, dar și pt a ne îmbunătații condiția fizică. Duminica aceasta am ales să vizităm împrejurimile, am făcut 17km. Am plecat de acasă, din Florești, prin Tăuți, am tranversat dealul și am ajuns la Sf. Ion prin pădure spre poligonul armatei. De aici ne-am întors acasă pe deasupra la Polus.
Am fost total dezamăgită de doua aspecte pe parcursul acestui traseu.
1) Sus în pădurea Florești se auzeau câini și focuri de armă. Și așa avem puține animale sălbatice în zonă... nu este cazul sa le rărim.. dacă ar fi după mine vânatul ar fi INTERZIS !!!
2) Drumul de deasupra la Polus este varză, noroi de 1m, nici motociclistii nu au putut trece prin el, păcat că este lăsat așa.. ar putea fi util pentru decongestionarea traficului din Florești.
În mare, tura a fost una frumoasă, o zi însorită culori minunate...
Să terminăm povestea într-un mod oarecum pozitiv... Cine ne ajuta la spălat bițele de noroi??? Nimeni? Ei ei...

sâmbătă, 10 noiembrie 2012

2012.11.10 Piatra Craivii cu bicicletele in M.Trascau

O zi suprbă de toamnă ne-a inspirat să luăm bițele și să pornim la drum. Puțin cam leneși nu am plecat de dimineață... Am parcat la ieșire din satul Craiva, lângă Garda de Sus, ne-am scos bițele și ne-am pus pe pedalat. E greu la deal... mai ales când te împotmolești în noroi :)) dar recunoaștem că ne place să ne murdărim ca porcușorii...
Ajunși lângă stână, lăsăm roțile la baza unui copac și urcăm fiecare pe picioarele lui până sus, sus, pe Piatra Craivii. Deșii pare mică față de Fagăraș și Retezat, peisajul văzut de sus este surprinzător și neașteptat de frumos. Nu este greu de ajuns și merită tot efortul!!! 
Nu ratați INIMA PĂDURII ! Pentru noi, iubitorii de munte este ca un semn, și muntele ne iubește, nu doar noi îl iubim pe el....
Traseul a fost de 16km. Poate fi făcut și pe jos, este ușor, găsiți și geocaching aici... dacă căutați bine...nu așa ca mine...Peisajul e super... așa că ce mai așteptati? La drum cu voi!

duminică, 4 noiembrie 2012

2012.11.04 Floresti, Tauti, Faget cu bicicleta

Soțul meu a rămas singurel în acest week-end așa că a sunat un prieten, a luat bița și și-au dat întâlnire în Făget... Priviți și voi cum se distrează băieții singurei...
Robi a făcut un traseu de 41 KM din Florești, prin Tăuți, apoi Făget și înapoi prin Mănăștur și Polus.
Ce spune el despre traseu:
Am iesit dupa 1:30 de pedalat din pădure, în Salicea și urcăm spre Micești, Frumoasă privelistea de sus...Este un drum super pentru bicicletă... Copacii arată super în culorile toamnei.

sâmbătă, 3 noiembrie 2012

2012.11.03 Liteni Valea Ierii cu bicicleta

Singurel, Robi a mers cu bița prin Liteni, mai cu seamă până la Cetatea Liteni și înapoi.
Un traseu de 17 km, în culorole aurii ale toamnei... De când iși dorea el să facă o tură singurel să vadă cum este... ei bine eu fiind în Germania, a avut ocazia să experimenteze... pe biță mi se pare oarecum mai puțin sinistru decât atunci cand mergi pe jos, singur-singurel prin pustiu... mie una nu mi-ar place.. dar na, de ce să nu experimentezi să vezi cum e?...
Oricum priviți aici fotopovestea lui..

vineri, 2 noiembrie 2012

2012.11.02-07 Waldkraiburg Germania

Waldkraiburg este un orășel din Germania în apropiere de Munchen. Nu este foarte turistic însă, poti observa viata nemților de zi cu zi. Un oraș liniștit, curat, aranjat...
Eu am fost acolo să-i urez ”La multi ani” fratelui meu care lucrează de ceva timp în Germania...
Sper să va placă.

sâmbătă, 27 octombrie 2012

2012.10.27 Cheile Plaiului si Poarta Zmeilor Bedeleu

Salutare, Sâmbăta aceasta a fost o zi ploioasă și mohorâtă, dar asta nu ne-a împiedicat să mergem undeva, și bine am făcut deoarece duminica a fost și mai frig și a ploat toata ziulica... Norocul nostru.
Traseul ales a fost spre Bedeleu, mai cu seamă Poarta Zmeilor prin Cheile Plaiului, căci pe dincolo am fost anul trecut. Traseul este bine marcat, și are vreo 13 km dus întors, nu este dificil, poate fi făcut și de începători sau copii. Toamna este minunat prin pădure, frunze multicolore în copaci și pe jos, foarte frumos. Lângă poarta zmeilor este și o geocutie pentru cei interesați, iar de la balconaș se vede sublim  spre valea Ariesului, asta dacă nu prindeți o zi ploiasa ca și noi, când tot ce vedeți este ceața.
Merită să petreceți o zi în natură prin aceste locuri.
Bucurati-vă de poze. Cărări însorite dragii nostri !


sâmbătă, 20 octombrie 2012

2012.10.20 Vf. Farcau, M-tii Maramuresului


Traseu dus întors 24km
Timp dus până la lac 5h20 (cu rucsaci grei)
Dus întors lac-vârf-lac 1h20 (fara pauza din vârf)
Întors lac-Repedea 3h 
Suntem pentru prima dată în munții Maramureșului. Am plecat sâmbată dimineața din Cluj spre Repedea unde am parcat mașina la ieșirea din sat, lângă o pancardă cu ”vânatul interzis”, de unde începea zona celor care exploatau lemn.. foarte mulți... dacă nu ajungeam acum în acesti munții, la anul cine știe dacă mai găseam vre-un petec de pădure...
Din Repedea până sus la lacul Vinderel am facut 5h20 cu tot cu opriri, cu rucsaci grei în spate. Traseul e numai și numai urcare, sunt 11km pană sus la lac despre care legenda spune : ”dacă de Sf. Ilie, o fată nemăritată se scaldă în apele lacului Vinderel rostind incantații străvechi, aceasta se va mărita curând.” wiky
Eu sunt măritată și nici nu era Sf Ilie, apa era și foarte rece, așa că nu am încercat ca să vă spun dacă funcționează sau nu...
Destul de solicitant traseul dacă ai rucsaci grei în spate, dar merită să dormi în cort lângă lac. Acum eram doar noi, probabil vara sunt mai mulți oameni. Eram noi 3 înconjurați de o liniște profundă, nici vântul nu bătea, nici un zgomot, iar noaptea un cer înstelat cum rar mai vezi... Am stat vre-o două ore să privim stelele căzătoare...
Singura problemă pe care am avut-o a fost lipsa apei, erau multe parâiașe dar niciunul nu părea bun pt băut, așa că fiti prevăzători și luati apă cu voi, marcajul era rar sau inexistent, iar sus la lac era f multa mizerie, se ajunge ușor cu motorul, se face foc deșii e rezervație, așa că pregătiți-vă încă de acasă sau veți fi dezamăgiți.
A doua zi de dimineață am urcat pe vârf, am coborât, am strâns corturile, si am plecat spre mașină. La coborâre am făcut 3h și ne-am rătacit mai puțin ca la dus când făra marcaj e foarte greu să găsești drumul.
Au fot două zile călduroase de toamnă, o noapte în care nu am înghețat pre cum ne așteptam, iar peisajul a fost superb. Merită venit toamna aici.

duminică, 14 octombrie 2012

2012.10.14 Prin Baisoara cu bicicleta


A doua zi cu ploaie... de data asta nu suntem singurii ieșiți pe vreme rea. Mai chemăm 2 prieteni la o plimbare cu bicicletele...care s-a dovedit a fi o plimbare de împins bicicletele prin apa și noroi.
Nu plecăm foatre devreme de acasă, pe la ora 13:00 suntem în Stațiunea Băișoara, de unde începem traseul... Coborâm abrupt, destul de greu prin noroi, derapăm. mai mergem pe lânga ele.. ajungem în vale ne bucurăm puțin de mersul pe biță dar nici nu apucăm să ne acomodăm că trebuie să le cărăm pe deal în sus... Ajungem pe platou, unde prindem ceva viteză, trecem pe lângă un cătun interesant, de unde ne salută un moș simpatic, dar noi prea bucuroși că am găsit o porțiune de pedalat, îi răspundem la salut dar nu stăm la taclale... 
Trecem de câteva ori râul, mai mergem prin noroi, ne facem ca niște porcușori.. dar e distractiv...Asta pâna trebuie sa împingem iar la ele... ba chiar să le cărăm în spate peste niște crengi, lăsate în drum de cei care fură... adică taie lemne legal... și pe niște scări 
La un moment dat auzin și niște lupi urlând undeva în departare... nu putem ști sigur dacă sunt sau nu lupi, niciunul din noi nu este expert... dar sunau foarte ”lupește” ... plus că în zonă se știe că există lupi...
Oricum a fost o tură foarte interesantă, grea dar palpitată.
Vă recomand însă, să o faceți pe uscat, când puteți pedala mai mult decat trebuie să împingeți...